Rezultat al unei munci titanice, proiectul expoziţional „LVMEN EST OMEN. Arta, istoria şi spiritualitatea iluminatului artificial” a fost iniţiat de dr. Laurent Chrzanovski şi este un produs cu totul inovativ al colaborării dintre numeroase instituţii muzeale: Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj Napoca, Muzeul Naţional al Ţăranului Român Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Institutul de Cercetări Eco- muzeale Tulcea, Muzeul ASTRA Sibiu şi Muzeul de Artă şi Istorie din Geneva.
Tema expoziţiei nu este nici ea întâmplătoare pentru că la propunerea organizaţiilor ştiinţifice din toată lumea, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat 2015 ca „Anul Interaţional al Luminii“.
În anul 2015, omenirea celebrează o serie de momente de marcă din istoria ştiinţei: lucrările de optică ale lui Ibn Al Haythem ( sec. al IX-lea), noţiunea de lumină, ca undă propusă de Fresnel ( 1815), teoria electromagnetică a propagării luminii propusă de Maxwell (1865), teoria efectului fotoelectric a lui Einstein (1905) şi relativitatea generală (1915), descoperirea radiaţiei cosmic de fond de către Penzias şi Wilson şi transmisia luminii prin fibră optică (1965). De asemenea, în anul 2015 se împlinesc şase decenii de la înfiinţarea SPIE, Societatea Internaţională pentru Optică şi Fotonică.
După un turneu în mai multe oraşe din ţară, expoziţia dedicată iluminatului artificial, prima cu realitate adăugată din România, este, de miercuri, la Ploieşti, unde va rămâne până pe 23 august.
Expoziţia propune pasionaţilor o incursiune extrem de documentată între momentul darului lui Prometeu – sfredelul dătător de foc – până la „moartea“ simbolică a lui Prometeu, momentul luminii administrate, cel în care este suficient să răsucim comutatorul.
Tematica exprimă bogăţia şi evoluţia corpurilor de iluminat pe cele cinci continente, prin intermediul unei selecţii de fotografii şi documente de epocă şi a mai mult de trei sute de piese, din antichitate şi până la apariţia electricităţii. Totodată, permite descoperirea rolului luminii în viaţa cotidiană, religioasă, profesională şi chiar festivă deschizând, deopotrivă uşa spre o reflecţie mai profundă asupra valorii simbolice a acesteia şi asupra impactului social al iluminatului artificial.
Opaiţe, felinare – de mină, de război, candele, obiecte de iluminat religioase, româneşti, iudaice sau hinduse, obiecte de iluminat cu concepţii originale, unele bogat ornamentate, altele foarte simple, dar şi o istorie detaliată a rolului acestora pot fi doar câteva motive pentru care ar trebui să ajungeţi la inedita expoziţie. Veţi fi impresionaţi, cu siguranţă, de bogăţia puţin cunoscută a colecţiei de corpuri de iluminat păstrate în România, din epoca dacică până în perioada modernă.
Expoziţia face şi o trecere originală de la amnar la smartphone, pentru că expoziţia este una cu realitate adăugată. Cu ajutorul unei tablete sau a unui smartphone, publicul poate avea acces la secvenţe filmate, ilustrând modul de funcţionare a celor mai reprezentative obiecte şi instalaţii de iluminat.
Ploieştiul nu avea cum să lipsească de pe harta istoriei iluminatului artificial. Un aport semnificativ în cadrul evoluţiei iluminatului artificial l-a avut prima rafinărie din lume, deschisă la Ploieşti, la iniţiativa fraţilor Mehedinţeanu, care a produs petrol distilat, în anul 1856. Acest produs miraculos, care ardea cu flacără luminoasă, de intensitate şi formă constantă, eliminând străvechiul ulei de rapiţă folosit până atunci.
Expoziţia va putea fi vizitată, pînă la 23 august 2015, zilnic între orele 9.00-17.00, exceptând zilele de luni.
Vă mai recomandăm
De unde vine expresia „a întors-o ca la Ploieşti“. Explicaţia specialiştilor. Unul dintre primele lucruri care îţi vin în cap atunci când te gândeşti la ploieşteni este expresia „a o întoarce ca la Ploieşti“, însemnând o schimbare bruscă de atitudine care, în timp, a început să desemneze un comportament schimbător. În mod surprinzător, expresia care a trimis Ploieştiul în vocabular are legătură, în realitate, cu trenurile şi o particularitate a Gării de Sud a oraşului.
Fascinanta poveste a primei rafinării din România – Ploieşti, primul oraş din lume cu „fabrică de gaz“. Premiera mondială din 1857 a fost investiţia unor fraţi bogaţi. Ploieştiul a stabilit, la 1857, o premieră mondială, devenind primul oraş din lume cu rafinărie. „Fabrica de gaz“ a fraţilor Mehedinţeanu a fost pornită cu echipamente din Germania şi, în acelaşi an, calităţile petrolului lampant obţinut la Ploieşti au făcut ca proprietarii să câştige prin licitaţie concesiunea pe mai mulţi ani a iluminării cu gaz a Bucureştilor
Cu ajutorul tehnologiei moderne, vizitatorii pot aprinde virtual lămpile din expoziție. FOTOGRAFII Dana Mihai
-
0share
- Tweet
Servicii de arhivare fizica
Documentele trebuie pastrate si depozitate cu grija, in spatii special amenajate in cadrul carora factorii mentionati anterior sunt strict controlati iar efectual acestora este drastic monitorizat si diminuat. Documentele vechi nu sunt numai documente!
SOLUTII TERMICE cu RANDAMENT SPORIT
ÎNCĂLZIREA PRIN PELEȚI DIN LEMN SAU DIN HARTIE: Convenabila, accesibila si de durata!
Facebook
LinkedIn
RSS