Ziua Marii Uniri. Primul 1 Decembrie îndoliat după Marea Unire din 1918

Ziua Marii Uniri. În anul 1927, ziua de 1 Decembrie a stat sub semnul doliului național. Pe data de 24 noiembrie 1927 se stingea la București Ion I.C. (Ionel) Brătianu , omul care a jucat un rol imens în Marea Unire de la 1918 și în prima parte a secolului 20.

Ziua Marii Uniri. Președintele Partidului Național Liberal și prim-ministru al României a încetat din viață la vârsta de 63 de ani. Ionel Brătianu încetează din viață în urma unei laringite infecțioase. Boala s-a agravat în două-trei zile, a fost operat, a urmat o blocare a rinichilor, iar infecția a trecut în sânge.

Ziua Marii Uniri. Înmormântarea a avut loc în 27 noiembrie, iar zilele următoare au stat sub semnul doliului național. Pe 20 iulie același an, România l-a pierdut și pe regele Ferdinand-Întregitorul, scrie revista Evenimentul istoric. 

Ziua Marii Uniri. Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri —mai mult decât oricine altcineva, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul al apărării naționale și de două ori ministru al afacerilor externe.

Ziua Marii Uniri. A fost președinte al Consiliului de Miniștri în momentul intrării României în Primul Război Mondial, conducând țara în momentele dificile ale retragerii în Moldova. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

De 1 Decembrie, Realitatea Plus vă invită la o zi cu conținut 100% românesc

Ziua Marii Uniri. Primul Război Mondial a fost pentru românul Ionel Brătianu ceea ce a fost cel de-al Doilea Război Mondial pentru Winston Churchill: au fost anii săi de graţie. Fraţii Brătianu, ca mulţi alţi moştenitori ai generaţiei Independenţei, primiseră din familie misiunea „de a face Unirea”. Chiar de la izbucnirea conflictului a fost limpede că intrarea României în război pentru Reîntregire era o chestiune de timp. 

Ziua Marii Uniri. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918.

Ziua Marii Uniri. Pe 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, cu România. Astfel, se creează un singur stat naţional. Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care prevede unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Ziua Marii Uniri. Rezoluția consfințește această unire pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, și mai ales crearea unui singur stat naţional. 

Ziua Marii Uniri. Istoricii spun că primul pas este fãcut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, când Sfatul Țãrii din Basarabia proclamã Republica Democraticã Moldoveneascã, urmat de cel din 24 ian./6 feb. când se adoptã declaraţia de independenţã. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chişinãu, ales prin vot direct, egal, universal și secret decide cu majoritate de voturi unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. 

Ziua Marii Uniri. Ziua de 1 decembrie devine zi naţionalã a României în 1990. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.