Ideea magazinului de jucării reciclate a fost experimentată mai întâi în Bucureşti, unde există două astfel de locuri, iar de puţin timp şi în Ploieşti. „Ne-a luat aproximativ jumătate de an să convingem clienţii, părinţi în marea lor majoritate că este un business corect şi avantajos de ambele părţi“, spune Vlad Chiru (29 de ani), unul dintre administratorii afacerii. Se ocupă de cele trei magazine împreună cu partenerul şi prietenul său, Gheorghe Talpău (33 de ani).
Ambii au lucrat înainte în diverse firme, au prins „boom-ul“ economic de dinainte de 2008 şi, apoi, au trăit pe propria piele greutăţile angajatorilor şi chiar falimentul din timpul crizei. „Am fost deranjat de faptul că lucram pentru firme care nu îşi respectau partenerii de afaceri, nu îi plăteau la timp sau nu le mai dădeau toţi banii pentru lucrări prestate. Erau obişnuiţi cu un anume fel de a trăi, mult peste media din România, şi nu au înţeles la timp că trebuie să coboare ştacheta şi să se replieze“, spune Vlad.
Idee preluată din Anglia
A fost şi motivul pentru care au intrat în afaceri pe cont propriu, iar în căutarea unei idei au ajuns şi în Anglia. Aici au descoperit că adulţi şi copii deopotrivă sunt încurajaţi să recicleze totul, de la linguri, farfurii, haine şi până la jucării.
„Contra unei sume mici de bani sau chiar gratuit, copiii îşi duc jucăriile la centrele de reciclare. Acestea sunt colectate, sortate atent şi apoi reciclate sub forma de revânzare către diverse state din Europa. Este un procedeu extrem de avantajos pentru că statul câştigă de două ori. Prima dată prin taxele de producere şi vindere a jucăriilor, iar apoi din revânzarea lor. Dacă aceste jucării ar fi topite, costurile ar fi la fel de mari ca cele de producţie. Totul pleacă de sus, de la stat, iar oamenii au o cu totul altă percepţie asupra consumerismului “, explică Vlad Chiru.
O tonă de jucării se schimbă la fiecare două săptămâni în magazin. FOTO Dana Mihai
Cei doi tineri au decis să experimenteze ideea în România, prin deschiderea magazinelor de jucării reciclate, iar circuitul economic continuă şi în tara noastră, prin plata taxelor către stat, a taxelor din profit şi crearea de locuri de muncă. Majoritatea angajaţilor din magazinele de jucării reciclate sunt persoane care erau în acel moment în şomaj sau nu-şi găseau de lucru din cauza vârstei. Iar cei doi administratori nu sunt niciodată patroni, ci parteneri activi în afacere, de la primele ore ale dimineţii şi până seara. „Ne dorim să ne câştigăm existenţa într-un mod foarte corect, cu respect pentru legi şi pentru noi. Deocamdată am reuşit să fim fericiţi cu toţii, noi, familiile noastre, oamenii care lucrează cu noi“, crede Vlad.
Cum funcţionează conceptul
La fiecare două săptămâni, în fiecare dintre cele magazine este adusă o tonă de jucării. În prima zi, un kilogram costă 60 de lei, apoi tot scade până ajung la 5 lei kilogramul. „Sunt jucării de foarte bună calitate şi funcţionale, cu preţuri şi de trei ori mai mici faţă de unele similare, noi. Unele au, poate, mici zgârieturi sau defecte, însă totul este la vedere şi poate fi şi probat. În primele zile se cumpără jucăriile cu multe componente electronice, spre final rămân cele cu interactivitate mai mică“, explică Vlad modul în care decurge conceptul de magazin de jucării reciclate.
Vlad Chiru, unul dintre administratorii afacerii. FOTO Dana Mihai
Nu doar părinţii ajung în aceste magazine. Pentru că în loturi – cumpărate „în orb“ din străinătate – sunt de multe ori şi păpuşi şi clovni de porţelan sau diverse figurine mai rare, printre clienţi se numără şi colecţionari. „Am avut surpriza plăcută de a regăsi la Ploieşti oameni care veneau special la Bucureşti pentru a-şi completa colecţiile pe care le strâng de ani de zile“, mai spune Vlad.
Reacţii în faţa unui coş cu jucării
Cel mai frumos beneficiu al afacerii a fost unul neaşteptat pentru cei doi tineri. „Probabil că oricine a văzut un părinte în magazin care nu ştie ce jucărie să aleagă între cele dorite de copil. Sau privirea întrebătoare a unui micuţ dacă are voie să-şi aleagă ceva de pe rafturi. De obicei, când vin la noi, sunt încurajaţi chiar de părinţi să umple coşul, pentru că de aceeaşi bani le pot cumpăra mult mai multe. Reacţiile lor într-o astfel de situaţie sunt de nedescris“, povesteşte Vlad Chiru.
Destul de des, cei doi tineri donează jucării către fundaţii sau asociaţii sau le lasă pur şi simplu în mijlocul unui sat întâlnit în drumurile lor, pentru a fi luate de copii.
Vă mai recomandăm
Mierea din Prahova ajunge în Canada, Norvegia şi Finlanda. Tinerii care au convins UE să le dea bani pentru o afacere dulce
Afacerea superbă a unei ploieştence care a bătut cinematografele de mall cu o idee genială de cinema privat. UE a investit 200.000 de euro în proiect
-
0share
- Tweet
-
Livevizitatori citesc articolul în acest moment
Servicii de arhivare fizica
Documentele trebuie pastrate si depozitate cu grija, in spatii special amenajate in cadrul carora factorii mentionati anterior sunt strict controlati iar efectual acestora este drastic monitorizat si diminuat. Documentele vechi nu sunt numai documente!
SOLUTII TERMICE cu RANDAMENT SPORIT
ÎNCĂLZIREA PRIN PELEȚI DIN LEMN SAU DIN HARTIE: Convenabila, accesibila si de durata!
Facebook
LinkedIn
RSS